Ionel Daniel Condor, Cluj Napoca, Romania

In primul rand va multumesc pentru interes si pentru promptitudine.

ANUNT: ORICINE POATE SUBSCRIE LA LISTA DE DISCUTII JUG CLUJ NAPOCA, VALABIL PENTRU ORICINE:

To subscribe, e-mail: jugcluj-napoca-subscribe@jugcluj-napoca.dev.java.net

Strategia de start-up

Strategia vizeaza urmatorii pasi: la fiecare pas va rog sa va ganditi daca puteti contribui in vre-un fel

A. planificarea unei intruniri undeva la o terasa, logic incep cu asta

B. iesirea grupului de pe incubatorul java.net (fundatia care coordoneaza grupurile recunoscute JUG) , pentru asta sunt
cativa pasi destul de simpli: un logo, o prezentare pe site la ei, inscrierea in director, planificarea unei intalniri

C. implicarea universitara, f importanta pentru succesul unei initiative care se vrea pana la urma de “comunicari”
mai ales pentru prezentari, recomandarile de pe net ale grupurilor de succes sunt ca aceste prezentari si discutii in format
extins sa se faca in sali de la universitati
deci orice contact pe care il aveti la UBB, UTCluj sau alte universitati de orice profil
si care ne pot sustine cu sali pt prezentari, etc este binevenit.

D. implicarea, atragerea firmelor de soft si hard (dar nu numai) pe partea de sponsorizarea ,
pana acum ar fi 3 firme care doresc sa se implice in aceasta initiativa, detalii cat mai curand.
- deasemnea am discutat cu cineva de la Sun care ne va sprijini in acest efort, pe toamna e posibil chiar cu 1-2 speakers
daca ne miscam bine
- Oreilly spijina si ei astfel de manifestari si ofera carti si materiale grupurilor, sunt in faza de a alfa mai multe de la
persoane care deja au astfel de colaborari cu ei
- sunt si alte firme si organizatii care vor fi interesate in popularizarea tehnologiilor Java, daca grupul este serios
- grupurile cu experienta ofera si ele idei noilor grupuri, la Roma am intalnit un astfel de grup surprinzator de activ
si cu intalniri lunare, calendar, etc.

D. un eventual calendar de manifestari , la inceput putem fixa intalniri lunare sau bi-lunare intre noi, ne mai skilam in astfel
de evenimente si pas cu pas o sa intelegem cat putem duce si fctie de asta cand si cum putem organiza un eveniment mai important

E. teme, propuneri de teme, interesul fiecaruia in anumite domenii, experiente, best practices

F. strategie de popularizare a grupului si a evenimentelor (in media, pe net, intre colegi, in universitati, la firme, …)

G. standardizarea de la inceput a metodologiilor de prezentare , formate, etc … as vrea sa fim un grup profi nu o “initiativa spontana emanata din …”

O chestie f ciudata: TIPIC ROMANEASCA. Imediat ce am pornit aceasta intiativa, in loc sa ne mobilizam toata comunitatea spre un scop
unic am aflat de la un amic ca tocmai mai exista o initiativa, pornita fix dupa ce am pus eu anuntul de intentie la mine pe blog.
Nu m-a sunat, nu mi-a scris, a pornit pur si simplu o alta intiativa.
E bine, ma bucur ca prin ce facem starnim comunitatea sa faca ceva,
dar nu e frumos sa furi (nu doar idei dar pana si cuvinte din anunt :)) :)) ) si sa dezbini ceva in formare,
mai ales cand e o chestie 100% voluntara si cu un scop sanatos.
Cei care ma stiti personal stiti ca pentru mine astea sunt principii.

In fine, ideal ar fi sa fim un singur grup, altfel haideti sa cladim oricum ceva sanatos si cat mai professional !
Ideile acestea sunt publice, nu am copyright pe ele , nu pretind sa fiu citat :)) :)) , sper sa se inspire toti din aceste idei si sa faca ceva la fel sau mult mai bine.
Ar fi excelent ca dintr-un Cluj amortit sa ne trezim maine cu 4-5 grupuri active…dar cu totii cunoasteti mentalitatea romaneasca:
“daca face cineva, fac si eu…la primul hop iau pauza, sunt stimulat doar daca ceilalti mai fac ceva”

Merci mult tuturor pentru buna intentie si astept propunerile voastre la punctele de mai sus, alte puncte,propuneri pentru o data si un loc de intalnire, etc.
Depasita aceasta faza de startup, grupul este intru totul peer to peer :), va trebui sa avem cu totii idei, propuneri,
initiative …eventual o coordonare si un plan updatat periodic, altfel sunt convins ca stiti fiecare din experienta proprie si din teoria grupurilor ce se intampla

Va reamintesc,

To subscribe, e-mail: jugcluj-napoca-subscribe@jugcluj-napoca.dev.java.net

Multumesc !

Ionel Condor.

JUG la Cluj Napoca

Asa cum probabil stiti, JUG-urile (Java Users Group) sunt grupuri formate din dezvoltatori /arhitecti /testeri
alte persoane tehnice implicate in activitati IT care au la baza tehnologii Java.

JUG-urile sunt organizatii non profit, neafilitate unei firme, fara personalitate juridica
si au rolul incurajarii membrilor si a comunitatii locale de dezvoltatori java in cresterea lor profesionala prin
organizarea de conferinte, simpozioane, prezentari, experiente comune, sesiuni demo din lumea tehnologiilor Java.

Companiile producatoare de software sunt incurajate sa sustina astfel de JUG-uri prin sponsorizarea evenimentelor
organizate de JUG (refreshments, sali de conferinta, materiale, persoane care sa sustina prezentari).
De asemenea un rol important il pot avea universitatile, autoritatile locale si media,
prin popularizarea unor astfel de evenimente care duc in fond la cresterea interesului pentru tehnologiile java si implicit
la cresterea profesionalismului participantilor: studenti, angajati IT, etc.

Ideea unui JUG la Cluj Napoca ne-a venit studiind fenomenul la nivel global si in UE si fiind
contrariati de faptul ca grupuri/comunitati cu relativ slaba reprezentare in IT sunt foarte active
pe Internet si in organizarea de evenimente, iar in Cluj Napoca, oras cu o foarte mare rata de crestere IT,
cu nume sonore de companii si cu multi, foarte multi profesionisti, nu exista o astfel de comunitate organizata in jurul unui JUG.
Am demarat o astfel de campanie si m-a bucurat interesul celor care “monitorizeaza” activitatea
unor astfel de JUG-uri la nivel global. Deasemnea am gasit interes in randul dezvoltatorilor din Cluj.
Tocmai de aceea demaram acesta initiativa.

Am dori sa cunoastem interesul dvs, dezvoltatori si orice persoana implicata din lumea Java:
daca v-ar interesa astfel de evenimente unde se faca prezentari, se discuta tehnologiile,
sunt invitate ca si speakers persoane recunoscute pentru activitatea in domeniu, etc.
Apartenenta la o astfel de comunitate locala java este evident gratuita, toate activitatile sunt voluntare
si fiecare poate contribui prin idei, propuneri
la organizarea unor astfel de evenimente.

In curand va fi disponibila o pagina de internet pe proiectul java.net, o lista de discutii (email) pentru membership
si inscrierea noastra oficiala in directorul JUG-urilor, pentru moment aprobat si trecut in faza “incubator”.

Pentru moment, daca sunteti interesati sa faceti parte din echipa de startup si va desfasurati activitatea in zona Cluj,
indiferent ca sunteti student, pasionat de domeniul java, angajat IT, reprezentati o firma de IT sau o alta organizatie
care doreste sa se implice, sunteti binevenit si va rog sa imi scrieti pe adresa : ionel_condor (at) yahoo.com
sau puteti lasa un comment mai jos.

Exemple de JUG-uri:
JUG Sardegna: http://www.jugsardegna.org/vqwiki/jsp/Wiki?StartingPoints_En
JUG Paris: http://www.parisjug.org/
JUG By Country: http://community.java.net/jugs/listing_country.csp?region=emea

Update:

Raspund la doua intrebari generale:

1. grupul nu este un sindicat, o asociatie profesionala sau o umbrela pentru head-hunting.
scopul exclusiv al grupului este promovarea tehnologiilor java si impartasirea experientei cu aceste tehnologii. Aderam intru totul princiipilor Sun cu privire la rolul si specificul activitatilor unui JUG:

“A Java User Group (JUG) is a group of people who share a common interest in Java technology and meet on a regular basis to share technical ideas and information. The actual structure of a JUG can vary greatly — from a small number of friends and coworkers meeting informally in the evening to a large group of companies based in the same geographic area. Regardless of the size and focus of a particular JUG, the sense of community spirit remains the same.” (http://java.sun.com/community/usergroups/)

2.membrii grupului nu trebuie sa fie neaparat specialisti java: poti fi studenti, programatori juniors etc la fel de bine cum pot fi cadre universitare sau persoane interesate de domeniul java dar care practica alta profesie.

Am citit recent o poezie, se pare ca este scrisa de Kipling …
Aveam 2-3 posturi tehnice pregatite … dar “ajunga zilei necazul ei”, astazi e timpul reflectiei :

Razand,
Risti sa pari nebun
Plangand,
Risti sa pari sentimental
Intinzand o mana cuiva,
Risti sa te implici

Aratandu-ti sentimentele,
Risti sa te arati si pe tine
Vorbind in fata multimii,
Despre ideile si visele tale
Risti sa pierzi

Iubind,
Risti sa nu fii iubit la randul tau
Traind,
Risti sa mori
Sperand,
Risti sa disperi

Incercand macar,
Risti sa dai gres
Dar daca nu risti nimic,
Nu faci nimic,
Nu ai nimic,
Nu esti nimic.

Am sustinut recent o prezentare pe tema Document Management / Arhiva electronica la o Conferinta Internationala (din seriile ICMCS) desfasurata la Universitatea Tehnica din Chisinau.

M-a bucurat prezenta unor cadre universitare si specialisti din zece tari printre care SUA, Canada, Rusia, Germania, Romania si bineinteles tara gazda.
Una din firmele din grupul nostru, JMDPlanet, a fost dealtfel si sponsor al conferintei, alaturi de Orange Moldova.

In cadrul prezentarii mele s-a discutat despre registratura electronica, sisteme de management al documentelor, sisteme de management al continutului, fluxuri de documente, fluxuri de continut, despre arhiva electronica, arhivarea electronica si evolutia sistemelor de arhivare, norme in domeniu, reglementari in domeniul “registratura electronica si flux de documente” existente in UE, auditarea sistemelor informatice, informatizarea cu astfel de sisteme a universitatilor pentru o mai buna desfasurare a activitatii in cadrul universitatii dar mai ales a raporturilor student - laborant - profesor .
Ca studiu de caz s-a folosit produsul nostru Folium , si cateva implementari ale acestuia.

Am fost impresionat de interesul pentru astfel de sisteme de management al documentelor si arhiva electronica , mai ales ca gestiunea de continut tinde sa devina tot mai utilizata in toate domeniile: de la “clasica” Administratie Publica , la Ministere si firme mari, acum astfel de produse se utilizeaza si in cabinete medicale (fise pacienti, etc ), spitale, cabinete de avocatura, firme de consultanta, firme din domeniul media …cam peste tot unde ne complesesc hartiile, fisierele, emailurile…

Am atasat aici aceasta prezentare, in ideea ca poate si dvs sunteti interesati de acest domeniu.

Prezentare: Ionel Condor: Document Management - Content Management - Registratura electronica - Arhiva electronica

Saptamana aceasta am avut o discutie la firma, nu-i spun prezentare pentru ca e mult spus ,
despre Web 2.0 si evolutiile spre ceea ce se vrea a fi Web 3.0.
M-a bucurat interesul pentru subiect, dealtfel trebuie sa admit ca “amorteala” inerenta activitatilor in curs in cadrul firmei impiedica oarecum colegii sa se mentina la curent cu tendintele domeniului.
Poate s-ar cuveni o discutie despre ce inseamna un “specialist in IT”: un fel de “starlet enciclopedic” care este mereu la curent cu totul dar e loaza cand trebuie sa faca ceva in mod profesional, o persona concentrata sa isi faca munca bine chiar daca nu e mereu facuta cu ultima versiune a nu stiu carui API, un mix al celor doua , un fel de “nici in caruta nici pe jos”. Dar despre asta cu alta ocazie.

Cat despre ceea ce am discutat si prezentat relativ la subiectul “web 2.0 web 3.0″ , puteti vedea mai jos un foarte scurt rezumat Power Point. Ma bucur ca s-a remarcat conceptul de mashup si am putut sa insist putin pe notiune, parerea mea fiind ca acest concept se va face simtit tot mai mult in aplicatiile dezvoltate in perioada imediat urmatoare .

Rezumat prezentare: Web 2.0, evolutia spre Web 3.0

Din ciclul “Ce-ti doresc eu tie Dulce Romanie”…

Se discuta saptamanile acestea despre alegerea noului Patriarh si evident, cum altfel, subiectul incita o buna parte a societatii.

Tema a fost in discutie si pe Hotnews.ro, si parerea expusa de mine acolo imi permit sa o prezint si aici, putin mai detaliata .

Mi-as dori un patriarh deschis dialogului, care sa promoveze valorile specifice cultului cu dragoste, cu pace , cu propriul sau comportament, prin propria sa viata si
nu cu zbieraturi si amenintari la adresa catolicilor si a neo-protestantilor/protestantilor, nu cu pupaturi “ecumenice” in fata camerelor de luat vederi si la reuniuni specifice si apoi
atatare la ura confesionala (sau mai degraba tolerarea ei) in comunitatile mici de la tzara.

Mi-as dori un patriarh cu fata in primul rand spre Dumnezeu, nu doar spre traditii si dogme, ci spre adevarul biblic revelat in Scripturi si uitat acum deseori fie in favoarea “noutatilor” din monden
fie in favoarea unor traditii populare, datini si obiceiuri care il exclud pe Dumnezeu desi aparent dau o nota religioasa.

Mi-as dori un patriarh care sa promoveze concilierea, pacea, dragostea, intoarcerea la Dumnezeu in umilinta, in recunoasterea greselilor (inclusiv a celor din perioada comunista ale preotilor), in propovaduirea iertarii lui Dumnezeu, in promovarea “pocaintei” sincere a fiecarui crestin asa cum se afirma dealtfel in orice liturghie.

Mi-as dori un patriarh care sa aduca Biserica mai aproape de Om prin dragoste , prin promovarea invataturilor Sf Apostol Pavel asa cum au fost lasate ele in Noul Testament , nu prin potrivirea cu “chipul veacului acestuia” sub umbrela asa-zisei “nevoi de modernizare”…

Mi-as dori un patriarh care sa constientizeze vremurile in care traim si nevoia de a nu izola biserica intr-un turn de fildes, ci
a o aduce in viata sociala , in “viata cetatii” PENTRU A FI O LUMINA , nu pentru a tolera non valorile si fals valorile acestor vremuri.
Un patriarh constient de provocarile la care va fi supusa Biserica universala in perioada urmatoare: declinul demografic, conditiile climaterice, migrarile de populatie, diminuarea resurselor…toate aceste la o prima vedere il vor indeparta pe om de Dumnezeu si Biserica va trebui sa aiba mijloacele de a mentine credinta, de a constientiza in inimile oamenilor nevoia de Dumnezeu, de a explica de ce permite Dumnezeu aceste lucruri, cum putem fi protejati, care va fi finalitatea acestor lucruri prin prisma Scripturii si care trebuie sa fie atitudinea noastra in fata lor , ce rol putem juca noi in acest plan maret al lui Dumnezeu …
Altfel acesta comunitate care se numeste crestina se va diviza si mai mult, isi va da “invatatori dupa pofta lor” cum spune Biblia si se va indeparta si mai mult (daca se poate si mai mult) de la credinta.

Mi-as dori un patriarh deschis …tehnicii, da , tehnicii pentru ca in anii viitori tehnologiile informatice vor schimba tot mai mult viata noastra: comunitati virtuale, tinere generatii care isi formeaza si modeleaza comportamentul lor stand “online” ore intregi, formandu-si adevarate grupuri in spatiul virtual si inlocuind tot mai mult conceptia noastra despre copilarie, jocurile copilariei, povestile copilariei, etc …
Acesta tanara generatie creste in acest spatiu virtual si va fi influentata si formata de cei care vor fi in acel spatiu virtual mai mult decat de scoala (tot mai slaba, si nu numai la noi) si decat de catre familie (tot mai ocupata, si nu numai la noi) …
Din prisma formarii caracterelor, cred ca batalia pentru spatiul virtual se va putea asemana pentru urmatoarele generatii cu marile batalii de odinioara ale credintei …

Dar cel mai mult mi-as dori un patriarh care sa spuna, si sa si creada din tot sufletul sau ca si
Psalmistul David
Psalmul 69:9 “Caci rivna Casei Tale ma maninca si ocarile celor ce Te ocarasc pe Tine cad asupra mea” …

Haideti sa ne rugam cu totii ca Dumnezeu sa dea tarii noastre si Bisericii Ortodoxe Romane un astfel de om !

Mai este loc pentru indurare pentru acesta tara … inca mai este loc .

Doamne Binecuvinteaza Romania!

Semnatura electronica

Introducere in semnatura electronica si semnatura electronica extinsa. Notiuni de baza

Adresabilitate: non-tehnica

Introducere

Semnatura electronica este un concept deja “vechi” in lumea IT-ului daca tinem cont de evolutiile sectorului si de noile concepte care apar cu o viteza uneori ametitoare in acest domeniu.

In ghidul prezent voi incerca sa prezint intr-un limbaj accesibil, cat mai non tehnic, definitia semnaturii electronice, felul in care ea este obtinuta si folosita , aplicatiile ei practice precum si evolutii si directii tehnice in domeniu.

Va reamintiti ca in domeniul strict legal, semnatura noastra clasica ne individualizeaza si are rolul de a autentifica un document pe care l-am creat sau cu termenii caruia am fost sau nu de acord si aratam acest lucru printr-o semnatura, semnatura care in caz de litigiu se expertizeaza cu privire la falsitatea sau veridicitatea ei.

La prima vedere, multe persoane din domenii care nu au legatura cu IT-ul, isi imagineaza semnatura electronica ca fiind un fisier imagine care contine imaginea scanata a semnaturii clasice pe hartie ( numita semnatura olografa).

Lucrurile nu stau deloc asa, aceasta digitizare prin scanare a semnaturii olografe care se ataseaza uneori unor documente electronice nu are nimic de a face cu conceptul de semnatura electronica.

Deasemenea nici adaugarea la un document electronic a unui header sau a unui footer continand numele nostru/al institutiei nu are nimic de a face cu conceptul de semnatura electronica.

Inainte de a defini semnatura electronica vreau sa va amintesc pe scurt care sunt caracteristicile generale ale unei semnaturi clasice, olografe:
- autentica: este executata doar de mine
- greu de falsificat: doar eu pot semna in acel mod
- provoaca nealterabilitatea documentului semnat: un document semnat nu mai poate fi modificat dupa efectuarea semnaturii
- nereutilizabila: semnatura efectuata de mine nu poate fi mutata de mine sau de altcineva pe un alt document, ci fiecare document are semnatura sa
- nerepudiabila: eu ca semnatar recunosc semnatura mea si nu pot refuza documentul pe motiv ca nu este semnat de mine

De ce a aparut ca necesara semnatura electronica ?

Odata cu dezvoltarea domeniului IT organizatiile si persoanele schimba tot mai mult documente in format electronic prin e-mail, prin download/upload, prin alte mijloace de transfer de fisiere.

Problema care s-a pus la un moment dat a fost aceasta: daca tot schimbam aceste informatii in mod electronic de ce sa nu cautam o solutie tehnica prin care sa putem semna aceste documente ca si cum ele ar fi schimbate pe hartie in mod traditional. Astfel am putea incheia contracte pe cale electronica, am avea posibilitatea sa asiguram destinatarul de autenticitatea documentului, destinatarul ar fi sigur ca acest document este non repudiabil adica nu il vom putea refuza pe motiv ca nu este al nostru. Asadar in general vom obtine pentru un document electronic tot ceea ce avem la un document semnat in mod traditional pe hartie. Evident pentru a pune in practica aceste idei, pe langa solutiile tehnice a trebuit creat si cadrul legal in care astfel de operatii de semnare electronica sa fie recunoscute legal si sa poata fi considerate cu statut egal documentelor pe hartie din punct de vedere legal.

As vrea ca aceasta prezentare sa se bazeze pe un exemplu practic, un contract intre doua firme, si sa urmarim pas cu pas cum vom folosi semantura electronica pentru realizarea acestui contract.

Vom introduce evident cateva notiuni tehnice dar fara a intra in detalii de implementare.

Pentru informatii suplimentare de natura tehnica, gasiti mai jos in lista bibliografica si astfel de materiale care prezinta pe larg detaliile tehnice.

Asadar sa presupunem ca firma A doreste sa semneze un contract cu firma B prin care se obliga sa furnizeze un anumit produs.

Contractul in forma unui document electronic clasic de tip text , transmis firmei B prin e-mail sau alt mijloc electronic, arata in felul urmator:

“Firma A se obliga sa furnizeze pana la data de 10.10.2007 firmei B un numar de 100 de trandafiri la pretul total de 1000 RON, plus TVA”

De ce acest document simplu, nesemnat electronic, nu este bine sa fie acceptat de catre firme :
- in forma de mai sus el nu are nici o valoare legala fiind un simplu document electronic (un fisier)
- poate induce in eroare firma B aceasta nefiind sigura ca documentul provine intradevar de la firma A sau ca chiar provenind de la firma A pe parcursul trimiterii prin email documentul nu a fost alterat si au fost schimbate anumite date, cum ar fi pretul
- firma A poate oricand refuza contractul , putand invoca faptul ca in documentul lor original datele de contract erau altele - samd (chestiuni legate de data contractului, oricare firma putand modifica data sistem la care a fost salvat fisierul , etc)

Ce este semnatura electronica ?

Semnatura electronica este pur si simplu o succesiune de date in format binar care sunt asociate unui document dupa reguli clare si asigura acestuia autenticitatea (stim sigur de unde provine el), integritatea (stim sigur ca nu a fost alterat de altii) si non repudierea (originea documentului nu poate fi negata).

Semnatura electronica nu asigura confidentialitatea documentului, adica in mod normal informatiile din documentul semnat nu sunt criptate, deci nu sunt protejate la citire si pot fi citite de catre oricine.

Semnatura electronica extinsa este un tip special de semnatura electronica echivalenta unei semnaturi olografe (pe hartie) atunci cand se bazeaza pe un certificat digital calificat nesuspendat.

Probabil aceste definitii nu va spun foarte mult, mai mult unii termeni va pot face sa abandonati lectura si sa cautati pe Google niste definitii mai bune.

Va invit totusi sa continuati lectura, voi lamuri mai jos toate aceste chestiuni, iar in exemplul practic de mai jos veti vedea cat de clare vor deveni toate aceste chestiuni.

Cum se realizeaza semnatura electronica ? – background preluat din sistemele criptografice

Semnatura electronica, desi nu asigura criptarea documentului, se bazeaza ca specificatii tehnice pe algoritmi definiti in teoria sistemelor criptografice.

Ce este foarte pe scurt un astfel de algoritm criptografic?

Sa presupunem ca avem textul “Ana are mere” si dorim sa il criptam, pentru ca o alta personana sa nu poata vedea acest continut decat daca este in posesia solutiei de decriptare.

Pentru criptare vom folosi anumite tehnici, de exemplu vom inlocui fiecare litera din textul de mai sus cu urmatoarea litera din alfabet, astfel ca textul de mai sus va arata asa “Bob bsf nfsf”.

Dar o astfel de critare este foarte simpla, si un interpus va putea imediat descifra mesajul.

O alta abordare este aceea de a cripta textul nostru cu o anumita cheie, adica cu o succesiune de simboluri, caractere, cifre care aplicate intr-un anumit mod, dupa un algoritm , textului nostru ii va da o alta forma iar interlocutorul nostru va putea descifra mesajul doar aplicand asupra rezultatului criptat din nou aceasi cheie.

De exemplu aplicand pe textul “Ana are mere” cheia “34564576657567586789″ si un anumit algoritm criptografic, textul nostru s-ar putea sa arate asa “dfd£!$23xyfrhgfddslkl”.

O astfel de criptare se numeste criptare simetrica (cu cheie secreta), deoarece atat pentru criptare cat si pentru decriptare se foloseste o aceasi cheie. Asadar daca un tert intra in posesia cheii noastre , el va putea descripta orice mesaj; mai mult, va putea emite mesaje false catre destinatar folosind cheia expeditorului.

Exemple de algoritmi simetrici sunt algoritmii cunoscuti in informatica sub numele de DES sau AES.

O alta metoda de criptare, mult mai sigura si folosita ca standard in semnaturile digitale este criptarea asimetrica (cu chei publice).

In aceasta abordare se folosesc doua chei, una numita privata folosita pentru criptare si alta numita publica pentru descriptare.

Cheia privata este tinuta secreta si folosita de semnatar pentru a cripta documentul, cealalta facuta publica se poate folosi doar pentru descifrare.

Datele cifrate cu cheia privata pot fi descrifrate doar cu cheia publica sau viceversa.

Astfel eu voi putea primi mesaje secrete de la orice persoana care cunoaste cheia mea publica dar le voi putea descifra doar eu pentru ca doar eu am cheia secreta.

Exemple de astfel de algoritmi asimetrici sunt algoritmii RSA sau DSA.

In practica, aceasta metoda nu se foloseste pentru criptarea unor documente mari deoarece necesita un volum de calcul foarte mare, ci utilizarea ei practica o intalnim in distributia (criptarea) unor chei secrete de la sursa la destinatar, deci documentul se cripteaza cu o cheie simetrica si aceasta din urma se trasmite criptata printr-un algoritm asimetric.

Ok, veti spune , poate am inteles aceste lucruri dar nu vedem ce legatura au cu semnatura electronica din moment ce s-a facut afirmatia ca semnatura electronica nici macar nu asigura confidentialitatea datelor, adica criptarea lor .

Raspunsul este urmatorul: semantura electronica foloseste acesti algoritmi pentru a implementa o parte din procesul de semnare electronica a unui document.

Sa vedem cum decurge acest proces de semnare electronica:

1. Continutul din fisierul original pe care dorim sa il semnam este transmis unui algoritm care ii genereaza un asa numit rezumat , adica o combinatie de simboluri alfanumerice de lungime fixa care are proprietatea ca este unica pentru acest continut, adica nici un alt continut oricare ar fi el nu va mai avea acelasi rezumat si de asemenea ca pornind de la rezumat nu se poate obtine textul original .
Exemple de algoritmi pentru calcularea unor astfel de rezumate sunt algoritmul MD5 care produce un rezultat pe 128 de biti sau SHA-1 cu un rezumat pe 160 de biti sau RIPEMD - 160.
2. Rezumatul este criptat cu cheia publica, rezulta un rezumat criptat.
3. Rezumantul criptat este pus impreuna cu documentul original si transmis destinatarului.
Acest rezumat criptat este defapt semantura electronica a documentului.
4. Destinatarul vede documentul si acum il va verifica ca este autentic, non repudiabil si integru.

Cum face asta:
a) folosind cheia publica a expeditorului decripteaza rezumatul criptat, deci ii rezulta un rezumat necriptat
b) calculeaza el insusi un rezumat al documentului in clar primit de la expeditor
c) compara cele doua rezumate si daca ele coincid atunci documentul este integru, adica nu a fost modificat pe parcurs pentru ca daca ar fi fost modificat , rezumatul calculat la punctul b) nu ar mai fi fost egal cu cel de la punctul a)
d) documentul este deasemenea autentic si non repudiabil deoarece a putut fi decriptat rezumatul cu cheia publica si rezumatele sunt egale

Aceasta este in linii mari tehnica semnaturii digitale, adica semnarea documentului prin calcularea unui rezumat criptat al documentului cu ajutorul unei chei private si transmiterea acestui rezumat criptat impreuna cu documentul pe de o parte, iar pe de alta parte verificarea semnaturii prin decriptarea acestui rezumat folosind informatiile publice despre expeditor (cheia sa publica).

Formatul cel mai utilizat al semnaturii electronice este formatul PKCS #7/CMS.

Dupa semnarea digitala este bine sa se aplice si o asa numita marca temporala.
Marca temporala dovedeste existenta unor informatii in document la un moment de timp precizat. 
Prin aplicarea unei astfel de marci, numita time-stamp, se poate demonstra existenta unor informatii la momentul respectiv. 
Serviciile de marcare temporala pot fi furnizate de furnizorul de semnatura digitala al entitatii care semneaza sau de terti.

Acum problema se pune altfel: ok, dar cum ma asigur eu ca totusi nu exista o entitate rau voitoare care se da drept firma X si imi trimite un astfel de document, totul functioneaza bine dar eu nu am nici o garantie ca totusi informatiile sunt cele de la firma X si nu de la o alta firma care se da drept firma X.

Pentru aceasta s-au introdus asa numitele Autoritati de Certificare si Certificatele Digitale , adica institutii care certifica ca firma X este autentica si care stocheaza informatiile publice (cheia publica si alte informatii despre firma X) sub forma unor structuri de date numite Certificate Digitale.

Ce sunt Autoritatile de Certificare si Certificatele Digitale ?

Se poate spune ca intreg conceptul din spatele semnaturii electronice sta in distributia libera a cheilor publice intre entitati, asadar in crearea unei asa numite infrastructurii de chei publice, numita PKI (public key infrastructures).Elementele acestei infractructuri sunt: certificatele digitale, autoritatile de certificare care le elibereaza, depozitele de certificate care stocheaza si distribuie certificatele si listele de certificate revocate precum si mecanimele de management ale acestor certificate (eliberare, reinoire, revocare, verificare).

Practic Autoritatile de Certificare (CA) sunt echivalente cu o structura legala de eliberare a unui act, de tipul cartii de identitate sau pasaportului.

Eu ca firma sau persoana ma voi adresa unei asemnea institutii pentru a mi se elibera un certificat digital. Dupa ce voi fi autentificat mi se va elibera un certificat valabil o perioada de timp, certificat care contine cheia mea publica generata de Autoritate si alte informatii publice despre mine si despre certificat ( numar serial, emitent, data expirarii, etc). Certificatul este disponibil pe internet asa ca oricine il va putea consulta pentru a verifica documentele semnate de mine.

Dar cum voi semna documente cu certificatul? Nu voi semna cu certificatul ,el este folosit doar pentru ca altii sa poata verifica ceea ce semnez eu, iar pentru semnarea electronica tot aceasta Autoritate imi va elibera cheia mea privata, cu care, asa cum ati vazut mai sus, eu voi semna documentele.

Aceasta cheie privata se elibereaza pe un smart-card de tipul unui card de credit cu microprocesor, pe un element de memorie de tip eToken (similar ca aspect unui USB Stick) sau mai nou poate rezida chiar pe un server accesibil in maniera protejata doar pentru posesor.

Accesul la cheia privata stocata pe un dispozitiv se face de obicei printr-un cod PIN, ca si la cartile de credit clasice.

Sa urmarim acum modul in care se face legatura intre diferite certificate eliberate de diferite Autoritati din Romania, din Europa, din America de Nord si asa mai departe, sau cine poate emite astfel de certificate si cum ne asiguram ca un astfel de certificat nu este el insusi in fals, emis de o falsa autoritate de certificare.
Exista la nivel international cateva Root CA, adica Autoritati care sunt considerate de incredere, cum ar fi Verisign, Thawte, etc.
Acestea emit certificate root (emise de AC sie insesi) precum si certificate altor Autoritati pe le semneaza cu semnatura lor digitala (a acestor Root CA), aceste Autoritati emit certificate altor Autoritati si le semneaza cu semnatura lor obtinuta de la Root CA, samd …pana la nivelul cel mai de jos cum ar fi de exemplu filiala unei firma care emite certificate pentru anagajatii sai si le semneaza cu certificatul digital al filialei ,certificat emis de exemplu de o autoritate de certificare cum ar fi sediul central ar firmei, samd … asadar verificarea certificatului se poate face din aproape in aproape, in final este normal sa se ajunga la un certificat semnat de o Autoritate de incredere de tip Root CA.

Cel mai cunoscut format pentru certificatele de chei publice este formatul X.509 , folosit pe scara larga in internet.

Un alt certificat, folosit mai mult la comunicatiile de tip e-amil intre persoane fizice este certificatul de tip PGP (Pretty Good Privacy) dupa numele unui cononscut program de criptare a mesajelor de posta electronica.Formatul PGP este complet diferit de formatul X.509 , modelul sau de incredere fiind de asemenea diferit si bazandu-se pe plase de incredere (web of trust) adica entitatile decid ele in cine au incredere si doar in aceste plase de incredere se poate oferi siguranta semnarii electronice.

Aplicatie practica - Cum se produce semnatura electronica ? – pasii semnarii si verificarii unui document

1. Asadar putem incepe semnarea documentelor odata ce am achizitionat un Certificat Digital, pe un smart card sau in alt mod ne-a fost furnizata cheia privata si de asemenea am achizitionat separat sau ne-ea fost furnizata tot de la Autoritate o aplicatie de semnare si verificare a semnaturii.
In acest moment vom face distinctia intre tipul de certificat digital pe care l-am achizitionat.
Putem achizitiona un certificat de tip simplu si vom avea o semnatura electronica simpla, nevalabila in justitie decat cu contraexpertiza, sau putem achizitiona un certificat de tip calificat; semnatura digitala aplicata pe baza unui astfel ce certificat are valoare legala implicita.

2. Vom elabora documentul text (formatat sau neformatat) si il vom transforma intr-un format de tip nemodificabil de tip PDF. Aceasta cerinta nu este intodeauna obligatorie, se pot semna si documente de tip RTF sau chiar documente Office. Problema este doar de ordin legal, daca legislatia anumitei tari permite semnarea anumitor tipuri de documente (de exemplu documentele Office pot contine macrouri care sa genereze content diferit in functie de anumite conditii , si in acest caz semnatura nu ar mai fi valida)
Ne reamintim documentul pe care lucram:
“Firma A se obliga sa furnizeze pana la data de 10.10.2007 firmei B un numar de 100 de trandafiri la pretul total de 1000 RON, plus TVA”

3. Vom realiza semnarea lui digitala, in urma semnarii in functie de aplicatia de semnare va rezulta un fisier de un anumit tip, fie tot PDF, RTF sau de alt tip dar semnat, fie de un alt tip total diferit, de exemplu un fisier cu extensia .p7m.
Ce face programul de semnare digitala in acest moment:
a) va solicita PIN-ul si daca este corect atunci:
b) calculeaza rezumatul mesajului , sa spunem un sir alfanumeric fix de 160 de biti in cazul SHA-1;
pentru textul nostru acest rezumat in forma SHA-1 ar arata asa: ”96d4814104b546c62bef969b3aedfe44f4a97d20″
iar in cazul utilizarii MD5 el ar arata asa: “20e87f01a9d0b22abffab3c222f1359d”
c) extrage cheia privata de pe smart card, un sir care in zecimal ar incepe  sa zicem asa “320592813878957211…”, apoi semneaza rezumatul cu aceasta cheie privata, rezultand un alt sir alfanumeric cum ar fi “WEXD56g58s96…”
d) ataseaza dupa caz fisierului PDF, RTF sau de alt format acest sir sau realizeaza un alt fisier, de exemplu de tipul .p7m cu o structura care contine mesajul original,semnatura digitala, certificatul poate fi de asemnea trimis sau in caz ca se foloseste doar infrastructura PKI poate lipsi.

4. Vom transmite acest fisier destinatarului

5. Destinatarul va verifica in primul rand semnatura acestui fisier folosind o aplicatie corespunzatoare.
Ce face programul de verificare a semnaturii digitala in acest moment:
a) va extrage din fisierul semnat digital partile componente: informatia semnata, semnatura, certificatul daca este transmis sau conectarea la un CA pentru citirea certificatului
b) va verifica validitatea certificatului in lista de CA
c) daca certificatul nu este valid (sau era deja revocat la data semnarii ) va informa despre acest lucru
d) va decripta rezumatul mesajului folosind cheia publica din certificat
e) va realiza un calcul al rezumatului informatiei extras la punctul a)
f) va compara rezumatul de la punctul e) cu cel de la punctul d)
g) daca cele doua rezumate sunt egale atunci documentul este integru, nu a fost alterat

Dupa cum se poate observa, daca pe drumul intre destinarar si expeditor cineva intra in document si il modifica, de exemplu suma 1000 RON o va schimba in 1200 RON, rezultatul comparatiei de la punctul f ) nu va mai fi de egalitate deoarece rezumatul (de exemplu SHA-1) calculat pentru noul document va fi altul , ceea ce face ca documentul sa nu mai poata fi considerat ca integru.

Alte aplicatii

Pe langa semnarea electronica a documentelor, semnatura electronica se mai foloseste in multe alte domenii cum ar fi :
- arhitectura de securitate IPSec din cadrul protocolului TCP/IP
- securitatea sistemelor de e-mail
- retele VPN (retele virtuale private)
- semnarea electronica a aplicatiilor software
- servere web folosite in comertul electronic si sisteme de plati pe internet

Bibliografie

1. Victor Valeriu Patriciu si Colectiv – Semnaturi Electronice si Securitate Informatica, editura Bic All, 2006
2. Victor Valeriu Patriciu si Colectiv – Securitatea informatica in Unix si Internet, editura Tehnica , 1998
3. Normele de aplicare a Legii Semnaturii Electronice in Romania: http://www.legi-internet.ro/normesemel.htm
4. Autoritatea de Reglementare si Supraveghere a Activitatii Furnizorilor de Servicii de Certificare: http://www.ceris.ro
5. http://www.certsign.ro
6. Van Oorschot, Menezes – Handbook of Applied Cryptography, John Wiley & Sons, 2000
7. Registrul furnizorilor de servicii de certificare din Romania: http://ars.mcti.ro/

Multumesc.

O lucrare pe care am prezentat-o la o conferinta internationala de la Sibiu

Sisteme de management al documentelor in contextul utilizarii
documentelor electronice, semnaturilor electronice si
al protectiei datelor in societatea informationala.
Evolutii si perspective.

Ionel Daniel Condor
Director Tehnic
Ro Planet Software House, Cluj Napoca
ionel.condor@ro-planet.ro

Abstract

Sistemele de management al documentelor sunt folosite de organizatii din toate sectoarele publice si private pentru a organiza si structura documentele electronice precum si pentru a urmari fluxul acestora in cadrul organizatiei si in punctele de intrare/iesire ale acesteia.

In Administratia Publica in particular, experienta si cadrul legislativ al altor tari din UE, in particular ne vom referi aici la Italia, poate fi de folos in implementarea acestor sisteme pe piata romaneasca.

Cuprins

1. Introducere
2. Cadrul legislativ european , studiu de caz Italia: CNIPA Italia
3. Evolutii pe piata romaneasca de profil, studiu de caz: implementare unui sistem de registratura electronica si management al documentelor la ANSPDCP
4. Perspective

Introducere

Sistemele de management al documentelor sunt pachete software realizate pentru a ajuta organizatiile de orice tip in managementul documentelor stocate in forma electronica precum si de a realiza trecerea de la documente si organizari de documente (dosare, bibliorafturi) din forma traditionala pe hartie in forma electronica.

Ele sunt si un mijloc prin care se gestioneaza foarte eficient proprietatea intelectuala a organizatiei, chiar businessul ei, tinuta in documentele organizatiei raspandite in diverse retele, pe diverse statii de lucru, servere, unele pe hartie, altele in diferite conturi de mail, in filiale ale organizatiei, etc.

Aceste sisteme gestioneaza intregul ciclu de viata al unui document, de la crearea sa, multiplele sale versiuni realizate in maniera multi-user, stocarea tuturor versiunilor precum si realizarea si stocarea fluxului acestui document in cadrul organizatiei, repartizarea la utilizatori, birouri, filiale sau entitati externe organizatiei.

Un modul important al unui astfel de sistem este modulul de registratura electronica, modul prin care se realizeaza inregistrarea electronica pe registrele organizatiei a tuturor documentelor in intrare sau iesire, precum si a documentelor interne supuse regulamentului de inregistrare pe registre.

Cadrul legislativ european , studiu de caz Italia: CNIPA Italia

Cnipa Italia (Centro Nazionale per l’Informatica nella Pubblica Amministrazione) este un organism de stat din cadrul Guvernului Italian si are ca obiectiv principal consilierea Administratiei Publice din Italia in utilizarea eficienta a mijloacelor societatii informationale cu scopul imbunatatirii serviciilor oferite contribuabililor.

Astfel CNIPA contribuie la definirea politicii Guvernului si a Ministerului Italian pentru reforme si inovatii in Administratia Publica, ofera consultanta in elaborarea proiectelor de lege din domeniul societatii informationale, elaboreaza norme si criterii de elaborarea a sistemelor informatice din Administratia Publica, defineste norme de interoperabilitate si siguranta/securitate a acestor sisteme.

Organizativ, CNIPA este condusa de un colegiu constituit dintr-un Presedinte si 4 membri, numiti de Cabinetul Primului Ministru (Presidente del Consiglio dei Ministri).

Unul din domeniile in care CNIPA contribuie la informatizarea Administratiei Publice din Italia este bineinteles domeniul managementului de documente si al registraturii electronice, avand ca suport un text de lege elaborat si intrat in vigoare inca din 2000 (DPR 445/2000).

Legea de mai sus defineste termenii de registratura electronica si flux de documente si deasemenea defineste caracteristicile fundamentale pe care un asemenea sistem trebuie sa le implementeze.

Deasemnea CNIPA monitorizeaza si elaboreaza rapoarte anuale cu privire la implementarea unor astfel de sisteme in Administratia Publica. Raportul este facut public anual si este trimis tuturor Administratiilor.

Centrul de competenta din cadrul CNIPA a elaborat si actualizeaza periodic un model de referinta al Manualului de Gestiune al Registraturii Electronice si Fluxului de Documente, util tuturor Administratiilor care realizeaza proiecte de gestiune electronica a documentelor.

Astfel, orice Administratie din Italia cunoaste care sunt caracteristile pe care un produs informatic trebuie sa le respecte pentru a fi in concordanta cu normativele in vigoare si de asemenea a fi interoperabil cu alte sisteme informatice din cadrul Administratiilor.

Astfel de manuale sunt apoi realizate si publicate pe site-ul CNIPA si de alte Administratii, sau chiar entitati non-administrative. De exemplu diverse primarii, Ministerul Apararii din Italia, Scoala Superioara de Administratie Publica , Universitatea din Lecce, etc au deja publicat un astfel de Manual.

Cadrul normativ din acest sector este destul de amplu, Anexa A oferindu-va spre lecturare cateva dintre normele in vigoare in Italia.

Evolutii pe piata romaneasca de profil , studiu de caz: implementarea unui sistem de registratura electronica si management al documentelor la ANSPDCP

In Romania, piata de profil este in continua expansiune, mai degraba in mediul privat decat in Administratie.

Din pacate cadrul legislativ inca se lasa asteptat. Nu exista inca o lege pentru Registratura Electronica si nici reglementari tehnice sau de de alta natura in acest sector.

Foarte aproape de data publicarii acestui articol, in 25 Mai 2007, a fost in sfarsit publicata Legea Arhivelor Electronice, legea 135/2007 , o lege care defineste cadrul legal in care se pot desfasura operatii de arhivare electronica. Normele vor apare probabil in urmatoarele doua trei luni.

Cu toate acestea in Administratie se implementeaza sisteme informatice dupa caiete de sarcini proprii, dar fara o regula clara de interoperabilitare.

Mai mult, nu exista nici o auditare a acestor sisteme informatice, nu exista un organism al statului sau privat care sa stabileasca auditari, verificari ca aceste sisteme satisfac un minim de securitate si de standarde, defapt nu exista nici macar aceste standarde. Asa cum de exemplu puteti vedea in Anexa A o lista de legi si standarde din Italia.

Experienta noastra proprie de peste 6 ani in implementarea unor astfel de sisteme pe piata italiana, in particular implementarea chiar a sistemului de referinta SPEED al CNIPA Italia, dar si implementari la Ministere din Italia , Primarii, Universitati si firme private ne-a permis adaptarea acestei solutii si pentru piata din Romania.

Solutia Folium aduce nou pe piata romaneasca functionarea dupa toate regulile de registratura electronica si flux de documente disponibile intr-un vechi stat al UE, in Italia.Evident si solutiile tehnice sunt cele agreate pe piata respectiva, vorbim despre solutii bazate pe tehnologii open-source (j2ee).

In plus solutia este auditata de organisme de stat din Italia si certificata ca software calificat pentru a fi folosit in Administratia Publica.

Consideram ca astfel de reglementari ar fi absolut necesare si in Romania.

Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a simtit nevoia implementarii unei astfel de solutii din cauza numarului mare de documente cu care lucreaza, a fluxurilor de lucru intre birouri. Autoritatea avand atributii de control in tot spatiul protectiei datelor cu caracter personal de pe teritoriul Romaniei avea nevoie de un sistem usor de utilizat si care sa permita regisirea imediata o oricarei notificari depunse de orice operator, de a regasi rapid dosarul unui operator, interventiile si comunicatiile la acesta.

Implementarea Folium de la ANSPDCP a fost realizata intr-un timp record si este similara implementarii facute la institutia similara din Italia, Garante Per la Protezione Dei Dati Personali.

Solutia Folium ofera:
- registratura electronica pentru documente provenind din diverse surse: hartie, electronice, e-mail, online
- flux de documente in cadrul institutiei, intre toate birourile si toti angajatii, cu posibilitatea urmariri complete a fiecarei activitati desfasurate pe un document de orice tip , de evidentiere a scadentelor, versionare, organizarea de dosare, clasificari, practic toate operatiile cerute de reglementarile europene (Italia)
- posibilitatea de a depune online petitii, sesizari, urmarirea si solutionarea lor automata din sistemul integrat de management al documentelor
- posibilitatea de a depune online Notificari ale Operatorilor de Date Personale precum si de visualizarea online a Registrului Notificarilor
- integrarea cu sisteme de securitate si protectie a datelor de nivel maxim (Oracle Applications)
- verificarea semnaturii digitale este o functionalitate de asemenea integrata in aplicatie

Perspective
Studiile efectuate arată că in 2005 aproximativ 30% dintre companiile din Uniunea Europeană aveau implementată o soluţie de management al documentelor, în timp ce doar 10% din companiile româneşti aveau adoptată o astfel de soluţie. Piaţa românească de document management a crescut considerabil în ultimii ani, de la 3,5 milioane de dolari în 2002, la 4,5 milioane de dolari în 2003, la 6,5 milioane de dolari în 2004, si respective la două miliarde de dolari în 2006, înregistrându-se o dublare a ratei de creştere de la an la an. Conform estimărilor, se aşteaptă ca nivelul investiţiilor la nivel european să crească în următorii cinci ani.

Toate aceste previziuni optimiste ne îndeamnă să credem că piaţa românească de soluţii de management al documentelor şi conţinutului va cunoaşte o evoluţie asemănătoare.

Recent adoptata lege 135/2007 este un prim pas in stimularea cresterii acestei piete. Asteptam cu totii normele de aplicare precum si referintele si/sau standardele adoptate.

Cu toate că la nivelul organizaţiilor mari, cu volum ridicat de circulaţie a documentelor, este de aşteptat ca achiziţiile să fie importante, la nivelul IMM-urilor creşterea volumului acestor achiziţii va fi destul de redusă. Motivaţiile sunt date de indisponibilitatea resurselor - financiare, umane şi de timp - dar şi de reticenţa la schimbare.

Conform analiştilor şi specialiştilor din piaţă, companiile care vor avea cele mai mari beneficii din adoptarea unei soluţii de management al documentelor sunt cele din domeniile financiar-bancar, utilităţi, telecom, producţie şi distribuţie. În domeniul public, administraţia centrală şi locală reprezintă unul din principalii beneficiari ai soluţiilor de acest tip.

Anexa A Cadrul legislativ din Italia in ceea ce priveste activitatile de Registratura Electronica si Flux de Documente realizate in Administratia Publica

Decret din 31 Mai 2005
Cu privire la utilizarea aplicatiilor informatice si a serviciilor conexe
Decret din 7 Mai 2005, n. 82
Codul administratiei digitale.(GU 16 mai 2005 n. 112 - S.o: n. 93)
Decret al Presedintelui Republicii cu privire la Posta Electronica Certificata (PEC) din 11 Februarie 2005, n. 68
Regulament si dispozitii pentru utilizarea postei electronice certificate
Deliberare CNIPA din 19 Februarie 2004, n. 11
Reguli tehnice cu privire la reproducerea si conservarea documentelor de pe suport optic si garantia de conformitate cu originalul
Decretul Presedintelui Consiliului de Ministri din 13 Ianuarie 2004
Reguli tehnice pentru formarea, transmiterea, conservarea, duplicarea, reproducerea si validarea, documentelor informatice
(G.U. n. 98 din 27 Aprilie 2004)
Directiva din 18 Decembrie 2003
Linii directoare in materie de Digitizare a Administratiei in anul 2004
GU n. 28 din 4-2-2004)
Directiva Ministerului Pentru Inovatii Tehnologice din 27 Noiembrie 2003
Utilizarea postei electronice in Administratie.
(GU n. 8 din 12-1-2004)
Decretul Presedintelui Republicii 7 Aprilie 2003, n.137
Regolament si dispozitii de coordonare in materie de semnatura electronica pe baza articolului 13 din decretul din 23 Ianuarie 2002, n. 10
Directiva Ministerului Pentru Inovatii Tehnologice , 9 Decembrie 2002
Trasparenta in Administratii si utilizarea sistemelor de gestiune electronica a fluxului de documente
Circulara CNIPA din 21 Iunie 2001, n. 31
Art. 7, aliniat 6, decretul din 31 Octombrie 2000, cu privire la “Reguli tehnice pentru Registratura electronica” – cerinte minime de securitate
Deliberare CNIPA din 23 Noiembrie 2000, n. 51
Reguli tehnice cu privire la conservarea documentelor informatice
Decretul Presedintelui Consiliului de Ministri din 31 Octombrie 2000
Reguli tehnice pentru registratura electronica
Directiva Presedintelui Consiliului de Ministri, 28 Octombrie 1999
Gestiunea informatica a fluxului de documente in Administratie
Lege din 15 Martie 1997, n. 59
Conferirea de functii si sarcini regiunilor si entitatilor locale, pentru reforma in administratia publica si simplificare administrativa
Lege din 7 August 1990, n. 241
Noi norme in materie de fluxuri administrative si dreptul de acces la documentele administratiei

M-a pus pe ganduri astazi o poezie, probabil multi o cunosc …  si am vazut cat de departe sunt de ceea ce autorul afirma aici …

O, om!… ce mari răspunderi ai
de tot ce faci pe lume!
- De tot ce pui în scris sau grai,
de pilda ce la alţii-o dai,
căci ea mereu spre iad sau rai
pe mulţi o să-i îndrume!

Ce grijă trebuie să pui
în viaţa ta, în toată,
căci gândul care-l scrii sau spui
s-a dus… şi-n veci nu-l mai aduni,
dar vei culege roada lui
ori viu, ori mort odată.

Ai spus o vorbă! - vorba ta,
mergând din gură-n gură
va veseli sau va-ntrista,
va curăţi sau va-ntina,
rodind samânţa pusă-n ea
de dragoste sau ură.

Scrii un cuvânt! - cuvântul scris
e-un leac sau e-o otravă!
Tu vei muri, dar tot ce-ai zis
rămâne-n urmă-un drum deschis
înspre Infern sau Paradis
spre-ocară sau spre slavă.

Arăţi o cale! - calea ta
în urma ta nu piere.
E calea bună sau e rea
va prăbuşi sau va nălţa,
vor merge suflete pe ea
spre rai sau spre durere.

Trăieşti o viaţă - viaţa ta
e una, numai una,
oricum ar fi tu nu uita
cum ţi-o trăieşti vei câştiga
ori fericirea-n veci prin ea
ori chin pe totdeauna!…

O, om! - ce mari răspunderi ai
tu vei pleca din lume!
Dar ce scrii azi, ce spui prin grai,
ce laşi prin pilda care-o dai,
pe mulţi, pe mulţi mereu spre rai
sau iad o să-i îndrume.

O, nu uita!… fii credincios
cu grijă şi cu teamă!
- să laşi în urmă luminos
un grai, un gând, un drum frumos! -
Căci pentru toate ne-ndoios,
odată, vei da seamă!…

Traian DORZ

Si uite asa incep si eu un blog…
Nu pentru ca e “la moda” sau pentru ca nu ma asculta nimeni si am asa multe de spus …
ci pur si simplu pentru ca … pentru ca … pentru ca … uneori mi se pare ca un “jurnal” in forma lui publica poate contribui la relationarea intre oameni, la fundamentarea sau din contra la dinamitarea unor idei, concepte, atitudini din viata de zi cu zi.
Poate uneori gandim la fel, dar unii si spunem ceea ce gandim , poate alteori gadim diametral opus dar nu o spunem din teama, din nepasare, din ignoranta …. si sigur deseori nu suntem in ”trend” si ne simtim rebeli intr-o lume parca tot mai “standardizata” si mai deschisa in aparente dar tot mai inchisa in sentimente si idealuri.
De aceea, timid, fara prea mult timp dedicat, fara a avea idei clare a ceea ce voi scrie, am creat si eu acest blog.

Ce va fi in el …ramane sa vad …